Ai poftă de o gustare sărată perfectă? Încearcă acești covrigi de casă cu usturoi și ierburi. Au un miez pufos, arome intense și acea crustă crocantă irezistibilă.
Notă: Vom folosi o parte din ingredientele deja cântărite (făină, zahăr, lapte) pentru acest pas. Sfărâmați drojdia proaspătă într-un bol mic și adăugați o linguriță de zahăr. Frecați cu lingura până când drojdia se lichefiază. Încălziți laptele până devine călduț (atenție: nu fierbinte, altfel veți omorî drojdia!), luați-l de pe foc și măsurați 100 ml pentru a-i adăuga peste drojdie. Din făina cernută, luați 2 linguri și puneți-le în amestec. Omogenizați totul, acoperiți bolul cu un șervet de bumbac și lăsați-l la loc cald timp de aproximativ 20 de minute. Maiaua este gata când și-a mărit volumul și suprafața este plină de bule și spumă.
Puneți untul într-un loc cald – trebuie să fie foarte moale, aproape topit, când îl vom folosi. Într-un bol mare de mixer, combinați restul de făină cernută, sarea, restul de zahăr, usturoiul granulat, oregano și cimbrul. Amestecați bine ingredientele uscate. Când maiaua este activă și spumoasă, reîncălziți scurt restul de lapte (să fie din nou călduț). Turnați laptele cald peste amestecul de făină, urmat de maiaua activată. Folosind un mixer planetar cu cârligul pentru aluat, amestecați scurt până se combină. Adăugați untul moale. Frământați aluatul din nou – de data aceasta timp de aproximativ 10 minute. Puteți face asta și manual, sau începeți la mixer și finisați la mână. Formați o bilă, puneți-o într-un bol mare uns cu puțin ulei, acoperiți cu un șervet și lăsați la dospit la loc cald cam 1,5 ore. Este gata când și-a dublat volumul.
Pregătiți un blat de lucru curat (nu e nevoie de multă făină). Răsturnați aluatul și frământați-l scurt pentru a scoate aerul. Dacă aluatul pare uscat, ungeți-vă mâinile cu puțin ulei. Tăiați o bucată de aluat și rulați-o într-un șnur lung și subțire – centrul trebuie să fie puțin mai gros ("burtica"), iar capetele subțiate. Șnurul trebuie să aibă cam 45-50 cm lungime. Dacă aluatul se strânge la loc (e elastic), lăsați-l să se odihnească un minut. Răsuciți șnurul în forma clasică de covrig. Așezați covrigii formați pe un tocător tapetat cu hârtie de copt și puneți-i la frigider pentru aproximativ 50 de minute. Nu îi acoperiți! Acest pas este crucial: ajută la formarea unei "piei" la suprafață, care va garanta o crustă perfectă.
Preîncălziți cuptorul la 220°C (căldură sus-jos) sau 200-210°C (cu ventilație). Puneți apa la fiert într-o oală largă. Când clocotește, adăugați încet și treptat bicarbonatul de sodiu – aveți mare grijă, apa va spuma violent! Reduceți focul astfel încât apa să fiarbă domol. Scoateți covrigii din frigider. Folosind o spumieră, scufundați primul covrig în apă. Opăriți-l 10 secunde, întoarceți-l, mai lăsați 10 secunde, apoi scoateți-l pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Repetați cu toți covrigii. Presărați imediat fulgi de sare și, folosind un cuțit foarte ascuțit sau o lamă, faceți o crestătură lungă pe partea cea mai groasă (burtica). Amestecați gălbenușul cu apa într-un pahar și ungeți covrigii cu acest amestec folosind o pensulă de silicon.
Introduceți tava în cuptorul preîncălzit și coaceți timp de aproximativ 15 minute, sau până când covrigii devin de un maro-auriu intens. Covrigii perfecți trebuie să fie moi în interior și delicios de crocanți la exterior.
Te-ai întrebat vreodată de ce covrigii de casă ies adesea palizi? Secretul este baia de bicarbonat (mediul alcalin). pH-ul ridicat al bicarbonatului accelerează reacția Maillard (rumenirea) în cuptor. Prin opărirea aluatului crud în apă cu bicarbonat pentru doar 20-30 de secunde, covrigii capătă acea culoare castanie profundă și gustul specific, savuros, care îi deosebește de chiflele obișnuite. E un pic de magie chimică pe care nu trebuie să o sari!
În Germania secolului al XVI-lea, forma covrigului era atât de importantă încât a devenit emblema breslei brutarilor – o puteți vedea și astăzi pe firmele brutăriilor tradiționale. Dar asta nu e tot. Pe atunci, covrigii erau folosiți în ceremoniile de nuntă. Mirii țineau de un covrig și îl rupeau în două, un obicei asemănător cu ruperea "osului dorințelor". Se crede că expresia "tying the knot" (a lega nodul/a se căsători) provine de la acest obicei și de la forma specifică de nod a covrigului. Așadar, acești covrigi cu usturoi ar putea fi aperitivul perfect pentru o cină romantică!
Căutați o rețetă de covrigi de casă care să aibă cu adevărat gust, nu doar formă? Am soluția perfectă: Covrigi moi cu usturoi și ierburi aromatice. Spre deosebire de versiunile clasice unde aroma este doar presărată deasupra (și adesea cade înainte să ajungă în gură!), noi "sigilăm" gustul direct în interior. Prin încorporarea ierburilor uscate și a usturoiului chiar în etapa de frământare, tot aluatul devine infuzat cu o aromă divină. Asta înseamnă că acești covrigi sunt delicioși simpli, fără să aibă nevoie de vreun sos. Sunt gustarea ideală pentru pachetul de la școală, pentru birou sau un mic dejun târziu în weekend. Acești covrigi ating "Sfântul Graal" al texturii: miez pufos ca un norișor și exterior elastic, plăcut la mestecat. Finisați cu un strat auriu de ou și sare de mare grunjoasă, sunt pur și simplu irezistibili. Dacă te-ai săturat de covrigii tari și uscați din comerț, rețeta asta te va cuceri definitiv!
Te-ai întrebat vreodată de ce covrigii de casă ies adesea palizi? Secretul este baia de bicarbonat (mediul alcalin). pH-ul ridicat al bicarbonatului accelerează reacția Maillard (rumenirea) în cuptor. Prin opărirea aluatului crud în apă cu bicarbonat pentru doar 20-30 de secunde, covrigii capătă acea culoare castanie profundă și gustul specific, savuros, care îi deosebește de chiflele obișnuite. E un pic de magie chimică pe care nu trebuie să o sari!
În Germania secolului al XVI-lea, forma covrigului era atât de importantă încât a devenit emblema breslei brutarilor – o puteți vedea și astăzi pe firmele brutăriilor tradiționale. Dar asta nu e tot. Pe atunci, covrigii erau folosiți în ceremoniile de nuntă. Mirii țineau de un covrig și îl rupeau în două, un obicei asemănător cu ruperea "osului dorințelor". Se crede că expresia "tying the knot" (a lega nodul/a se căsători) provine de la acest obicei și de la forma specifică de nod a covrigului. Așadar, acești covrigi cu usturoi ar putea fi aperitivul perfect pentru o cină romantică!
Căutați o rețetă de covrigi de casă care să aibă cu adevărat gust, nu doar formă? Am soluția perfectă: Covrigi moi cu usturoi și ierburi aromatice. Spre deosebire de versiunile clasice unde aroma este doar presărată deasupra (și adesea cade înainte să ajungă în gură!), noi "sigilăm" gustul direct în interior. Prin încorporarea ierburilor uscate și a usturoiului chiar în etapa de frământare, tot aluatul devine infuzat cu o aromă divină. Asta înseamnă că acești covrigi sunt delicioși simpli, fără să aibă nevoie de vreun sos. Sunt gustarea ideală pentru pachetul de la școală, pentru birou sau un mic dejun târziu în weekend. Acești covrigi ating "Sfântul Graal" al texturii: miez pufos ca un norișor și exterior elastic, plăcut la mestecat. Finisați cu un strat auriu de ou și sare de mare grunjoasă, sunt pur și simplu irezistibili. Dacă te-ai săturat de covrigii tari și uscați din comerț, rețeta asta te va cuceri definitiv!
