Marțipan de casă
Învață cum să faci un marțipan de casă delicios, cu făină de migdale și Amaretto. O rețetă simplă, fără aditivi, mai fină și mai gustoasă decât cea din magazin.
porții20
Timp de preparare15 m
dificultateUșor
Calorii163 kcal
Învață cum să faci un marțipan de casă delicios, cu făină de migdale și Amaretto. O rețetă simplă, fără aditivi, mai fină și mai gustoasă decât cea din magazin.
Într-un bol mare sau în vasul unui mixer, combinați făina de migdale și zahărul pudră. Amestecați scurt, doar până când sunt omogenizate și nu mai au cocoloașe mari.
În timp ce mixați la viteză mică, turnați încet lichiorul Amaretto. Mixați doar până când lichidul este absorbit de ingredientele uscate.
Adăugați esența de migdale. Aveți grijă aici - esența de migdale este foarte puternică! Vreți să intensificați aroma, nu să o dominați. Mai amestecați scurt o dată.
Răsturnați amestecul pe o suprafață de lucru și frământați-l cu mâinile până când formează o bilă netedă și maleabilă. Înveliți marțipanul finit strâns în folie alimentară și puneți-l într-un recipient etanș. Dacă plănuiți să-l folosiți în câteva zile, poate sta la temperatura camerei. Pentru o depozitare mai lungă (până la câteva săptămâni), păstrați-l în frigider. De asemenea, puteți congela marțipanul de casă pentru aproximativ 5 luni.
Una dintre cele mai interesante teorii etimologice sugerează că numele provine din latinescul 'Marci panis', adică 'Pâinea Sfântului Marcu'. Legenda spune că, în timpul unei foamete în Veneția, când grânele erau puține, brutarii și-au folosit stocurile de migdale și zahăr pentru a coace 'pâini' nutritive care au salvat orașul.
Adăugarea de Amaretto nu este doar pentru aromă. Alcoolul din lichior acționează ca un conservant natural. Ajută la inhibarea dezvoltării bacteriilor în amestecul umed de nuci, ceea ce înseamnă că marțipanul de casă cu alcool se păstrează proaspăt și sigur pentru consum mai mult timp decât o versiune fără alcool.
În Evul Mediu, nu cumpărai marțipan de la cofetărie, ci de la spițerie. Era considerat un medicament pentru insomnie, probleme cardiace și chiar 'dureri sufletești'. Deoarece zahărul și migdalele erau atât de scumpe, a rămas un lux strict pentru regalitate timp de secole.
Mirosul distinct de 'marțipan' provine de la un compus chimic numit benzaldehidă, care se găsește în mod natural în migdalele amare. Adăugând o picătură de esență de migdale la făina de migdale dulci, practic ne păcălim simțurile, oferind amestecului acea aromă profundă și complexă pe care zahărul și nucile dulci singure nu o pot obține.
Uitați de calupul acela alb și mult prea dulce pe care îl cumpărați din supermarket. Marțipanul adevărat trebuie să aibă gust de *migdale*, nu doar de zahăr. Această versiune de casă este o revelație totală. Folosind făină fină de migdale, sărim peste procesul anevoios de măcinare a nucilor și obținem instant o textură catifelată. Arma secretă aici este un strop de lichior Amaretto și o picătură de esență de migdale - ele amplifică gustul de nucă și îi dau acea aromă luxoasă, de cofetărie de top. Fie că îl întindeți pentru un cozonac de sărbători, faceți praline sau pur și simplu furați o bucățică direct din castron (recunosc, sunt vinovată!), aceasta este singura rețetă de marțipan de care veți avea nevoie vreodată.
Una dintre cele mai interesante teorii etimologice sugerează că numele provine din latinescul 'Marci panis', adică 'Pâinea Sfântului Marcu'. Legenda spune că, în timpul unei foamete în Veneția, când grânele erau puține, brutarii și-au folosit stocurile de migdale și zahăr pentru a coace 'pâini' nutritive care au salvat orașul.
Adăugarea de Amaretto nu este doar pentru aromă. Alcoolul din lichior acționează ca un conservant natural. Ajută la inhibarea dezvoltării bacteriilor în amestecul umed de nuci, ceea ce înseamnă că marțipanul de casă cu alcool se păstrează proaspăt și sigur pentru consum mai mult timp decât o versiune fără alcool.
În Evul Mediu, nu cumpărai marțipan de la cofetărie, ci de la spițerie. Era considerat un medicament pentru insomnie, probleme cardiace și chiar 'dureri sufletești'. Deoarece zahărul și migdalele erau atât de scumpe, a rămas un lux strict pentru regalitate timp de secole.
Mirosul distinct de 'marțipan' provine de la un compus chimic numit benzaldehidă, care se găsește în mod natural în migdalele amare. Adăugând o picătură de esență de migdale la făina de migdale dulci, practic ne păcălim simțurile, oferind amestecului acea aromă profundă și complexă pe care zahărul și nucile dulci singure nu o pot obține.
Uitați de calupul acela alb și mult prea dulce pe care îl cumpărați din supermarket. Marțipanul adevărat trebuie să aibă gust de *migdale*, nu doar de zahăr. Această versiune de casă este o revelație totală. Folosind făină fină de migdale, sărim peste procesul anevoios de măcinare a nucilor și obținem instant o textură catifelată. Arma secretă aici este un strop de lichior Amaretto și o picătură de esență de migdale - ele amplifică gustul de nucă și îi dau acea aromă luxoasă, de cofetărie de top. Fie că îl întindeți pentru un cozonac de sărbători, faceți praline sau pur și simplu furați o bucățică direct din castron (recunosc, sunt vinovată!), aceasta este singura rețetă de marțipan de care veți avea nevoie vreodată.